la-Miercurea Ciuc.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii cetatenilor din Miercurea Ciuc.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Corund - comuna meșterilor olari tradiționali și a singurului muzeu de aragonit din țară

Agerpres

 

Meșterul olar Jozsa Laszlo ia bucata de lut, o lovește de câteva ori de masa de lucru, "ca să scoată aerul", pornește roata, își umezește mâinile și... miracolul se produce.

Privesc fascinată cum, din mâinile sale trudite, prind viață în câteva minute o vază, o scrumieră, un sfeșnic. Face asta de aproape 40 de ani, alături de soția sa și, de curând, le-a cooptat în afacerea de familie și pe cele două fete gemene, Ildiko și Eniko.

Jozsa Laszlo este unul din cei aproape 200 de olari din comuna harghiteană Corund, important centru de olărit din România, unde se realizează ceramică tradițională.

Procesul prin care bucata de lut din mâinile lui Jozsa Laszlo se transformă în superbele vase smălțuite, cu motive florale sau zoomorfe, durează câteva zile. Mai întâi, obiectele care ies de sub roata olarului sunt lăsate la uscat, apoi sunt scufundate în caolin, pentru a căpăta culoarea albă, se usucă din nou și numai după aceea ajung în mâinile doamnelor din familia Jozsa, cele care realizează conturul și desenele. Ulterior, obiectele sunt arse de două ori în cuptor, "pentru a fi lucioase și frumoase" și numai după aceea iau drumul miilor de case din România și din străinătate. 
În serile lungi și friguroase ale iernilor harghitene, Jozsa Laszlo se relaxează realizând, evident, obiecte ceramice. Este vorba de miniaturi ale unor vase de lut, de numai câțiva milimetri, pe care susține că doar el le face, ajutându-se de bețe de chibrit. De asemenea, tot în "timpul liber", realizează farfurii ornamentale unice în România, pe care le decorează folosindu-se de un ac.

Într-o cameră transformată într-un mic muzeu, Jozsa Laszlo are expuse mai multe astfel de farfurii, realizate cu migală. Îmi arată o farfurie decorată cu aproximativ o mie de flori și peste o sută de dansatori și care se intitulează "Dansatori în mijlocul naturii". A lucrat la ea o săptămână, pentru a se relaxa, și nu o vinde decât dacă cineva îi oferă suficienți bani pentru a-i răsplăti munca. Altfel, preferă să le vadă agățate pe perete, în micul său muzeu improvizat. 
"Farfuriile sunt mai scumpe pentru că lucrez mult la ele. Le realizez în timpul liber și iarna. Vara nu am timp pentru că trebuie să lucrez ca să primesc bani. Prețul depinde de timpul cât am lucrat la ele. Cea mai mică e 100 lei. (...) Vedeți, eu sunt artist naiv, nu am învățat niciunde să fac asta. Tot ceea ce am realizat a venit din imaginație, din încercări, din talent", spune Jozsa Laszlo.

Bărbatul cu mâini trudite și chip brăzdat de trecerea anilor îmi spune cu mândrie că, în curând, va apărea la National Geografic, într-un documentar despre olăritul din Corund.

De la familia Jozsa pornesc mai departe la un alt meșter olar cunoscut din Corund, Mathe K. Istvan, care practică acest meșteșug de aproape 20 ani. Încă de la poartă rămân surprinsă de casa impunătoare, cu balcon de lemn împodobit cu motive tradiționale și de gospodăria mare și frumoasă. În atelierul olarului lucrează, în liniște, soția sa și mai multe vecine care-l ajută la decorarea vaselor. Mathe K. Istvan are doi copii, un băiat și o fată, ambii adolescenți, dar deocamdată vrea ca ei să-și termine studiile și apoi să-i inițieze în tainele olăritului. 

 

Vasele realizate de meșterul din Corund sunt arse într-un cuptor tradițional, pe lemne, unde temperatura ajunge și la o mie de grade. Doar așa obiectele ceramice devin lucioase și numai bune de trimis la vânzare. Mulți dintre olarii din Corund își vând obiectele la depozitele en-gros din localitate, iar unii au propriile magazine la marginea drumului național care trece prin comună.

Meșterii din sat au și o mare nemulțumire, aceea că obiectele realizate de ei au început să fie contrafăcute și sunt vândute ca tradiționale, la un preț mult mai mic. Cu toate acestea, nutresc speranța că cei interesați de arta tradițională vor ști să aprecieze strădania meșterilor care lucrează din zori și până noaptea. 

Vasele aparținând ceramicii de Corund sunt cunoscute pentru desenele florale și zoomorfe, adaptate stilului local, cum ar fi laleaua, cocoșul de munte sau floarea de colț. Cele mai cunoscute produse sunt cele cu decor albastru, cu decor verde, dar și ceramica albă, maro sau colorată. Turiștii pot cumpăra atât vase de decor, cât și căni, castroane, străchini, solnițe, oale pentru sarmale, ghivece sau vase pentru mirodenii.

Viața și renumele comunei Corund sunt legate de artiștii olari, de cei care sculptează lemnul sau prelucrează iasca.

Primarul comunei, Katona Mihaly, el însuși un olar cunoscut, se află la al patrulea mandat, dar știe că această funcție este una efemeră, motiv pentru care atelierul este pregătit și îl așteaptă oricând. Edilul povestește că olăritul a început în comună dintr-o nevoie a oamenilor de a-și câștiga existența, ținând cont că pământul nu era bun pentru agricultură.

"Din primele datări, din 1332, deja corundenii prelucrau lutul. Pentru că terenul din jurul comunei este foarte lucios, nu prea au lucrat în agricultură pentru că nu dădea roade și așa au făcut o schimbare de mentalitate și de trai și au început să prelucreze lutul și să își câștige existența. Este foarte important să știm că în Corund avem peste 760 de mici meseriași, din care olari sunt aproximativ 200, iar restul sunt comercianți, prelucrători de iască, de lemn, așa că este o largă dimensiune pentru artizanatul popular. Practic, cam 13 la sută dintre locuitorii satului de reședință, Corund, se ocupă cu olăritul", spune primarul. 

De altfel, comuna Corund este una dintre cele mai frumoase și înstărite din Harghita, iar simțul artistic al oamenilor poate fi ușor observat dacă te uiți la casele sau gardurile frumos decorate. În plus, cu ajutorul unor proiecte europene, 80 la sută din străzile comunei au fost asfaltate, s-a introdus canalizarea, rețeaua de apă potabilă.

Olarii din Corund se gândesc și la viitorul meșteșugului lor, așa că doresc să înființeze o școală profesională, pentru a-i învăța pe tineri arta olăritului.

Primarul dezvăluie că pe vremea comunismului a existat o perioadă în care comuna s-a confruntat cu riscul ca nimeni să nu ducă mai departe această activitate, dar acum mulți tineri s-au reîntors la meșteșugul păstrat din străbuni.

"S-a înființat Asociația Olarilor din Corund, suntem membri fondatori ai Asociației Olarilor din România, împreună cu orașul Horezu și cu celelalte localități unde se practică olăritul. (...) Este și o inițiativă la un atelier de olărit, unde turiștii pot încerca să vadă cum se face o oală, să picteze. Cu asta trebuie să ne ocupăm mai mult și să nu lăsăm niciun minut ca oamenii să se gândească că nu merită această activitate. Pentru că de aici ni se trage renumele comunei, cunoscut în toată lumea", arată primarul comunei.

 

Muzeul de aragonit din Corund, singurul de acest fel din România 

Pe lângă arta olăritului și celelalte meșteșuguri practicate în comună, Corundul se poate lăuda și cu singurul muzeu de aragonit din România sau chiar din Europa, după cum spun inițiatorii lui.

"Aragonitul este un mineral cristalizat pe bază de calcar depus de către apele minerale sărate, bogat în calciu carbonat. Această apă umple găurile subterane și depune calciu carbonat în fisuri, iar straturi carbonatice, fiind sub presiune, se cristalizează", ne explică ghidul muzeului de aragonit din Corund, Papp Ildiko.

Minereul de aragonit de la Corund este unic în lume, întrucât se află la suprafață, se găsește sub formă masivă și nu apare în mină, la fel ca în alte zone ale Europei, precum Cehia, nordul Italiei sau Slovacia. Cei interesați pot merge să viziteze locul de unde se exploata cândva aragonitul, "Dealul Melcilor", declarat rezervație geologică din 1980. Este vorba de un depozit carbonatic, de un hectar și jumătate, considerat unic în lume.

Exploatarea minereului de la Corund se leagă de numele geologului ceh Knop Vencel, care a descoperit resursele în anul 1908 și a deschis uzina de prelucrare în 1914. Bucățile de aragonit erau prelucrare cu grijă, întrucât erau fragile și doar oamenii bogați își permiteau să cumpere obiectele din aragonit. Uzina a funcționat până în anul 1948, sub conducerea familiei Knop, și a fost redeschisă de comuniști în 1950, dar întrucât aceștia au folosit dinamita pentru a accelera exploatarea, au distrus resursele din zonă. 

Acum, mărturie a vremurilor de glorie de demult stau exponatele din Muzeul de aragonit de la Corund, cum ar fi seturi de scris, ceasuri, vase sau cutii de bijuterii sau obiectele răspândite peste tot în lume, cum ar fi Muzeul Luvru din Paris sau la colecționari din Europa și Statele Unite ale Americii.

Și uitându-te la graficul care arată unde au ajuns obiectele de aragonit din Corund, nu poți să nu dai dreptate unei anecdote locale, care spune că atunci când Columb a descoperit America, deja corundenii se întorceau de acolo și când Gagarin a zburat în Cosmos s-a întâlnit, în drumul lui, cu olarii din Corund.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014