la-Miercurea Ciuc.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii cetatenilor din Miercurea Ciuc.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Meșteșugurile tradiționale, păstrate sau reînviate în tot mai multe familii din Harghita

Agerpres

 

Meșteșugurile tradiționale, moștenite de la părinți și bunici, sunt păstrate sau reînviate în tot mai multe familii harghitene, care doresc să transmită mai departe tradiția olăritului, a sculpturii în lemn, a țesăturilor sau a împletiturilor din pănușe și nuiele.

În fiecare sat din Harghita pot fi întâlniți meșteșugari care fie fac acest lucru din pasiune, fie pentru ei meșteșugul reprezintă un mod de viață.

Unul dintre cei mai cunoscuți olari din zona Ciuc, Vitos Laszlo, realizează ceramică naturală tradițională din lut rezistent la temperaturi foarte înalte, în culorile roșu și negru.

Vitos Laszlo are 64 de ani, este din Miercurea Ciuc și practică acest meșteșug de aproape 50 de ani. S-a îndreptat către olărit pentru că părinții nu aveau posibilitatea să-l susțină financiar pentru a urma un liceu și i-a plăcut atât de mult încât a căutat permanent modalități de a realiza modele noi și de a fi cu un pas înaintea celorlalți. A urmat liceul la seral, a citit cărți despre olărit, a vizitat muzee și s-a documentat permanent, pentru că el crede că această meserie are permanent noi provocări. Cele mai cunoscute vase realizate în întreprinderea lui Vitos Laszlo sunt cele romane, dar și oalele de sarmale sau cele pentru ouă. 

Vasele rotunde se obțin manual, cu ajutorul roții olarului, iar cele asimetrice prin turnare, finisajul și restul lucrărilor fiind efectuate manual. Ceramica Vitos are puține ornamente, dar frumusețea sa simplă este admirată acum în întreaga lume.

Fiecare vas realizat sub îndrumarea permanentă a lui Vitos Laszlo se vinde însoțit de instrucțiuni de folosire și de o carte de bucate, toate preparatele fiind încercate în bucătăria familiei. Olarul din Miercurea Ciuc este extrem de modest și când îl întrebi dacă este mândru de ceea ce a realizat, spune că cea mai mare bucuria a lui este că oamenii sunt mulțumiți și că de-a lungul vremii a fost răsplătit pentru munca sa.

"Încerc să salvez acest meșteșug și să duc mai departe tradiția pentru că ea nu trebuie să se piardă. Și în tot ceea ce am realizat am pus suflet, așa cum trebuie să se întâmple în orice meșteșug", spune Vitos Laszlo, care este ajutat de soție și de cele două fiice și este convins că meșteșugul său va fi transmis generațiilor viitoare. Cunoscutul olar din Miercurea Ciuc are o nemulțumire, la fel ca mulți alți meșteșugari din județ, aceea că produsele lor au început să fie falsificate și se vând la prețuri mult mai mici.

Nu departe de casa olarului din Miercurea Ciuc se află atelierul lui Szekely Csaba, un meșter care realizează porți secuiești de peste 35 de ani. Mereu vesel și comunicativ, Szekely Csaba spune că s-a întâlnit cu acest meșteșug atunci când s-a căsătorit și în cotețul de porci al socrului său a găsit o legătură de scule de sculptat, salvate de la Școala Populară de Artă din Șumuleu-Ciuc, înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial. 
Pentru că era interesat de acest meșteșug, Szekely Csaba s-a înscris la Școala populară de Artă din Miercurea Ciuc și s-a orientat către dulgherie, iar în 1980, la 23 ani, a realizat prima poartă secuiască, pe care i-a făcut-o cadou socrului său.

 

De atunci a realizat peste 50 de porți de intrare mici și cinci porți de dimensiuni mari și spune că o poartă este "cartea de vizită a proprietarului" și reprezintă "o instituție", pentru că "desparte o comunitate mică de una mai mare". În plus, în funcție de felul în care este realizată și de motivele ornamentale prezente, poarta transmite un mesaj și pentru înaintași, pentru că ea poate rezista "cel puțin trei vieți omenești".

La o poartă mică, Szekely Csaba lucrează aproximativ trei luni, iar pentru a finaliza una mare are nevoie de jumătate de an. În ultima vreme îl ajută și fiica sa, abolventă de Arte, care lucrează la partea ornamentală a porții și atunci timpul de finalizare a lucrării se reduce cu o lună. Cea mai dragă lucrare, la care a muncit nouă luni, impresionează prin dimensiune, are o lungime de aproape zece metri, o înălțime de peste șapte metri și o greutate de 4,8 tone și a fost montată la intrarea într-un cimitir dintr-un oraș din Ungaria.

Cea mai mare nemulțumire a lui Szekely Csaba este că tinerii nu mai sunt atât de interesați de acest meșteșug, ci preferă să plece în străinătate, pentru a obține bani mulți într-un timp scurt și susține că tradiția se transmite, cu precădere, în familie.

Și familia Balint, din Odorheiu Secuiesc, păstrează și promovează un obicei învățat de la bunici, împletiturile de pănușe. Julia Balint a făcut prima împletitură de pănușe când era în clasa a IV-a, dar tehnica pe care o folosește acum a învățat-o de la soacră și de la soțul său. Acum, toată familia, inclusiv cei trei copii, duce mai departe acest meșteșug. 

Pentru a obține materia primă, familia Balint cultivă, în fiecare an, un hectar și jumătate de porumb, și realizează din pănușe diverse obiecte, cum ar fi coșuri, cutii, suporturi pentru linguri, păpuși și chiar bijuterii, care sunt apreciate de clienții dornici să cumpere produse realizate din materiale naturale.

Un alt meșteșug păstrat în Harghita este cel a țesăturilor, practicat în mai multe zone ale județului.

Kanyadi Vilma, are 64 ani, este din Porumbenii Mari și de peste 20 de ani practică acest meșteșug. A început să lucreze mai mult după ce a ieșit la pensie și a văzut că banii nu-i prea ajung, dar recunoaște cu mâna pe inimă că pentru ea e mai importantă bucuria celui care cumpără un produs de calitate decât banii primiți. Așezată la război, tanti Vilma realizează preșuri colorate de bumbac, diverse ștergare, șorțuri, obiecte decorative sau, după cum îi place să spună, "tot ceea ce are o femeie nevoie în casă". Toată familia bătrânei se ocupă cu diverse meșteșuguri: soțul și cei doi fii sunt tâmplari și realizează mobilă sculptată și pictată, una dintre fiice este olar, iar cea de-a doua confecționează costume populare. 

Când nu va mai putea să țeasă la război, tanti Vilma spune că și-ar dori să coordoneze un atelier de țesături, iar produsele să le vândă pe Internet.

"Nu avem voie să lăsăm să se piardă ceea ce ne-au lăsat strămoșii noștri. Îmi place foarte mult când cineva e mulțumit de ceea ce a cumpărat de la mine, bucuria e așa de mare că banii nici nu mai contează. Și eu vreau să-i învăț și pe alții, la târguri merg cu războiul și fac demonstrații și le arăt acest meșteșug tuturor celor care doresc", a spus Kanyadi Vilma.

Meșteșugurile tradiționale se mai păstrează și în zona de Nord a județului Harghita, locuită preponderent de români. Unul dintre cei mai renumiți meșteri din zonă este Dumitru Ciobotă, din Toplița, sculptor în lemn, care realizează porți, iconostase, cruci sau icoane, frumos ornamentate. Are 66 de ani și practică acest meșteșug de aproape 45 de ani.

Povestește că totul a început când era în armată și și-a dat seama că poate desena la fel de frumos ca un soldat, coleg de-al său, student la Arte. Când a venit acasă a început să sculpteze cruci, iar apoi a realizat lucrări tot mai complexe și mai deosebite. Se mândrește cu 15 iconostase realizate până acum, care împodobesc biserici și mănăstiri din toată țara. La un iconostas lucrează un an de zile, pentru că nu are ucenici sau alți muncitori care să-l ajute. Uneori, una dintre fiicele sale, absolventă de Arte, de profesie restaurator, vine în atelier și își ajută tatăl. 

 

Dumitru Ciobotă spune că această activitate trebuie practicată doar de cei care pun pasiune și suflet în ceea ce fac și care nu se gândesc la bani, "pentru că este o meserie care nu aduce bani" și și-ar dori să aibă ucenici cărora să le transmită toate secretele acestui meșteșug.

Etnograful Portik Iren din Gheorgheni, care se ocupă de mai mult timp cu promovarea tradițiilor, susține că în județ au continuitate, din generație în generație, diverse meșteșuguri, cum ar fi prelucrarea lemnului, olăritul sau țesutul. Cele mai multe dintre ele sunt transmise în familie, dar există și posibilitatea ca ele să fie învățate la școlile populare de artă din județ.

Etnograful afirmă că elevii care învață din timpul școlii diverse meșteșuguri au posibilitatea să le folosească mai târziu ca și meserie sau să desfășoare o activitate care să completeze bugetul familiei.

"Interes există, noi avem o asociație și mergem și în școli și vedem că interes din partea copiilor există. Pentru că, după atâtea învățături teoretice, copiii doresc să facă ceva care este rezultatul muncii cu mâna, nu numai să stea la calculator", a explicat Portik Iren.

Păstrarea și promovarea meșteșugurilor sunt susținute și de Consiliul Județean Harghita, care sprijină financiar diverse proiecte în acest sens.

Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, consideră că tradițiile sunt resurse care trebuie păstrate, pentru că pot aduce nu numai locuri de muncă, ci pot reprezenta o oportunitate pentru tineri de a rămâne pe aceste meleaguri și pot deveni atracții turistice.

"De aceea, sprijinim acele forme de instruire, acele cursuri care au ca obiectiv învățarea diverselor meșteșuguri de care putem fi mândri și care pot duce la crearea de noi locuri de muncă. Putem face acest lucru prin proiecte de popularizare, dar și prin susținerea și finanțarea proiectelor derulate de organizații neguvernamentale, de Școala Populară de Artă sau Camera Agricolă", a spus Borboly Csaba.

În ultimii ani, tot mai mulți harghiteni preferă produsele tradiționale realizate de meșteșugari din județ, târgurile organizate periodic în județ fiind tot mai populare. Cei care preferă să-și decoreze casa cu obiecte artizanale sau să folosească în bucătărie oale de lut spun că este important să ne reîntoarcem la tradiții și să păstrăm adevărate valori rămase de la străbuni.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014