la-Miercurea Ciuc.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii cetatenilor din Miercurea Ciuc.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, colțul de rai din inima României

Agerpres

 

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, situat în munții Hășmaș, pe aria județelor Harghita și Neamț, are o suprafață de doar 6.800 de hectare, dar adăpostește păsări și plante rare sau chiar unice în lume, unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Europa Centrală și de Est, unde pădurea care a fost acoperită de apă încă se păstrează după 150 ani, cele mai impozante chei de calcar din Europa, dar și pajiști de o frumusețe uimitoare, care nu se găsesc niciunde în lume.

Pentru a mă familiariza cu frumusețile zonei pornesc împreună cu directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Barna Hegyi, pe un traseu turistic destul de scurt și accesibil către vârful Suhardu Mic, din apropierea Lacului Roșu, situat la o altitudine de aproximativ 1.350 metri. 

Tot drumul îl ascult pe Barna Hegyi cum îmi vorbește cu pasiune despre parcul pe care îl administrează, despre animalele care trăiesc aici, despre plantele rare cu denumiri științifice sau populare, despre ce face această zonă să fie unică în România, dar și despre nemulțumirile sale legate de comportamentul unor turiști. Se oprește din când în când și îmi arată fluturașul de stâncă sau zecile de flori, de toate culorile, care cresc nestingherite în luminișurile din pădure. Mi se pare că nu voi avea capacitatea să asimilez toate informațiile și verific de două ori dacă am baterii la reportofon. Ajunși în vârf, am nevoie de câteva minute bune ca să-mi domolesc respirația, pentru că priveliștea care mi se dezvăluie în fața ochilor este incredibil de frumoasă și, fără să vreau, îmi vin în minte cuvintele lui John Ruskin — ''Natura pictează pentru noi, zi după zi, imagini de o infinită frumusețe''. 

De sus, Lacu Roșu este mic ca într-o carte poștală și este înconjurat, ca într-o îmbrățișare, de versanți acoperiți cu păduri, unele seculare, unde nuanțele de verde sunt diferite, iar stâncile gri completează un peisaj de poveste. 

''Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș are o suprafață de 6.800 de hectare, este un parc relativ mic față de celelalte parcuri naționale din România, dar este foarte concentrat în bogății naturale și peisagistice, precum Lacu Roșu, Cheile Bicazului, Hășmașu Mare, Piatra Singuratică, dar are și valori biologice deosebite. Sunt 1.147 de plante superioare identificate pe suprafața parcului, avem toate carnivorele mari din România prezente pe suprafața parcului, cum ar fi râs, lup, urs'', își începe prezentarea directorul parcului. 

Puțini știu că, după munții Harghita, în zona Parcului Național Hășmaș-Cheile Bicazului se află cea mai mare aglomerare de urși din România, pe timp de iarnă. Până la 80 de urși vin la iernat în masivele Hășmașu Negru și Hășmașu Mare, unde sunt o multitudine de grote, bârloage și locuri unde să se adăpostească, fără să fie deranjați de nimeni. Tot aici au și pui și, povestește Barna Hegyi, de la locurile de iernat folosesc diverse poteci și trasee turistice neutilizate iarna, ''iar urmele ursuleților și ale exemplarelor mari se văd de parcă ar fi o autostradă a urșilor''. 

 

În Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș se află și o plantă unică în lume, se numește cosașii bicăjeni sau Astragalus pseudopurpureus, care poate fi găsită doar pe o suprafață de 25 de metri pătrați și numai în Cheile Bicazului. Tot în parc cresc zeci de specii de orhidee, cum ar fi sângele voinicului sau papucul doamnei, declarate monumente ale naturii. 

Și păsările rare și-au găsit aici un loc prielnic pentru a trăi, departe de pericolul pe care-l reprezintă omul. Spre exemplu, au fost identificate două perechi de acvile de munte care cuibăresc în Cheile Bicazului, în condițiile în care în toată România se găsesc între 50 și 100 de perechi cuibătoare, aceste păsări fiind considerate simbolul puterii încă din vremea legiunilor romane. Drept urmare, prezența lor în Cheile Bicazului este extrem de importantă pentru biodiversitatea parcului, ținând cont că este vorba de o specie periclitată. 

Din când în când, Barna Hegyi își duce la ochi binoclul și se uită după capre negre. I-ar plăcea să le văd și eu, numai că am ajuns un pic cam târziu pe creastă și ele s-au retras în pădure. Cu toate astea, directorul parcului ține să-mi arate Grădina Zânelor, o zonă stâncoasă cu terase acoperite de vegetație unde caprele vin să-și învețe puii să se cațere. 

Este important de menționat că 78% din parc este zonă de protecție integrală, ceea ce înseamnă că nicio intervenție umană nu este permisă. Adică, dacă un copac este doborât de vânt, este lăsat acolo. Eventual, dacă arborele pică pe un traseu turistic este tras la margine și atât. Se poate interveni doar dacă există vreun atac de insecte dăunătoare în pădure, dar până acum nu au fost astfel de cazuri.

Lacu Roșu — unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Europa Centrală și de Est 

Lacu Roșu, aflat pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, este unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Europa Centrală și de Est și s-a format în ploiosul an 1837, în urma unei alunecări de teren care a blocat albia mai multor pârâuri. Ineditul și unicitatea lui constă în faptul că pe fundul lacului sunt vizibile rămășițele pădurii de odinioară, întrucât rocile din zonă conțin oxizi de fier care s-au diluat în apa lacului și care au dus la conservarea cioatelor. 

Barna Hegyi crede că numele lacului are legătură chiar cu oxizii de fier care se diluau în apă și îi dădeau, la începuturi, culoarea roșie. Între timp, în urma depunerilor de aluviuni, apa Lacului Roșu a devenit ... verde. Legendele rămase din vremuri de demult atribuie formarea lacului unor evenimente tragice, din care nu lipsește o poveste de dragoste. 

Cea mai cunoscută legendă spune că într-un sat din apropiere trăia o fată, Eszter, de o frumusețe răpitoare. Într-o zi, aceasta a plecat la târg, la Gheorgheni, unde a văzut un flăcău voinic ''care putea să scoată afară suflarea dintr-un urs, cu cele două brațe ale sale'', iar cei doi s-au îndrăgostit. Tinerii au decis să se căsătorească, dar băiatul a plecat în armată, iar fata a rămas acasă și l-a așteptat cu dor. Într-una din zile, ea a fost răpită de un tâlhar, care și-a dorit-o de nevastă, dar fata nu s-a lăsat înduplecată. Ea le-a cerut munților ajutorul, iar aceștia, cu un sunet îngrozitor, au pornit stâncile la vale și au acoperit tot ceea ce întâlneau în cale, inclusiv pe fată și pe tâlhar. Așa spune legenda că s-a format Lacu Roșu sau Lacul Ucigaș, după traducerea din limba maghiară. 

O altă legendă susține că stâncile au acoperit un cioban și oile sale, iar apa adunată s-a înroșit de la sângele omului și ale animalelor și așa lacul și-a primit denumirea de ... Roșu. 

Obiectiv turistic important al zonei și al României, lacul se află în pericol să se colmateze în maximum 80 de ani. 

''Lacul se află într-un proces natural de colmatare. În plus, având în vedere că pe valea afluentului principal al lacului s-au retrocedat pădurile, iar zona nu este în Parcul Național, versanții au fost defrișați, barajele de retenție construite în anii '60 s-au colmatat în totalitate și din cauza vremii capricioase, a ploilor torențiale, lacul se colmatează accentuat. Practic uscatul înaintează cam cu un metru pe an, iar în ritmul acesta, dacă nu se intervine, între 50 și 80 de ani lacul dispare în totalitate'', a explicat Barna Hegyi. 

 

Primăria Gheorgheni, care administrează terenul pe care se află bazinele de retenție, a depus fără succes mai multe proiecte pentru a obține finanțare europeană în vederea decolmatării acestora și salvării lacului. Încercările vor continua și în exercițiul bugetar 2014-2020, chiar dacă fondurile destinate protecției mediului sunt mult mai reduse. 

''În sesiunea 2014-2020 s-au înjumătățit fondurile pentru protecția naturii și vom încerca, pe acest domeniu, să accesăm fonduri, dacă nu pentru reabilitare ecosistem sau reabilitare habitat, pentru ca măcar unele dintre barajele de retenție să le reabilităm sau să realizăm unele noi. Dar asta putem face doar în colaborare cu Primăria Gheorgheni, având în vedere că barajele sunt pe terenul lor administrativ și în afara Parcului Național'', a precizat acesta.

Cheile Bicazului — splendide creații ale naturii 

Cheile Bicazului sunt cele mai impozante chei de calcar din Europa, formate prin eroziunea produsă de pârâul Bicaz în calcarele cretacice, ținând cont că zona a fost în cretacic acoperită de un ocean tropical în care se afla un recif de corali. De altfel, ''oceanul de sub lac'' și de sub picioarele turiștilor, cum îi spune directorul Parcului, își dezvăluie din când în când secretele și periodic sunt găsite fosile de moluște sau de corali, dovezi ale existenței unei lumi străvechi, din urmă cu 170 milioane de ani. 

Cheile au o lungime de șase kilometri, străjuind semețe DN 12C, care leagă Transilvania de Moldova. Pe alocuri, pereții de stâncă au o înălțime de 300 de metri și, în unele zone, distanța dintre pereții stâncoși este de maximum șase metri. Cel mai îngust loc este ''Poarta de piatră'', unde nu încape decât o mașină pe șosea, iar cele care urcă au prioritate. De altfel, întregul drum care traversează Cheile pune la încercare șoferii, care sunt răsplătiți, însă, pentru efort, de frumusețea extraordinară a peisajului. 

''Cheile Bicazului au devenit un paradis al cățărătorilor din Europa, cele mai dificile trasee din România și probabil și unele dintre cele mai dificile din Europa se găsesc în Cheile Bicazului'', spune Barna Hegyi. 

Aici se stabilesc recorduri, se urcă pe stânci la minus 20 de grade și cățărătorii își trec în palmares rezultate remarcabile. Din păcate, și sportul acesta începe să devină un fel de modă, arată directorul parcului, și au început să vină mulți cățărători care au echipamente foarte scumpe, dar abilitățile nu le sunt pe măsură. 

''Drept urmare, salvamontiștii trebuie să fie pe fază să-i îndrume și eventual să-i recupereze, pentru că noi, Parcul Național, nu avem nici capacitățile, nici pregătirea necesară să urcăm pe pereți după ei'', explică Barna Hegyi. 

Prin Parcul Național Hășmaș-Cheile Bicazului trec, total sau parțial, 18 trasee turistice, întreținute de Salvamont Gheorgheni și Miercurea Ciuc, majoritatea fiind practicabile și iarna. Anual, aproximativ 1.500 de turiști străbat cu rucsacul în spate traseele turistice din parc și alți 100.000-150.000 vizitează Cheile Bicazului și Lacu Roșu, majoritatea în trecere. 

Barna Hegyi îmi povestește că în parc există și zone neștiute de nimeni, păduri aproape virgine, de 120 de ani, unde omul nu a intervenit deloc, ''cu mușchi de jumătate de metru, cu pârâiașe care curg'', locurile fiind ca în poveștile copilăriei. Nu trebuie uitate nici pajiștile unice ale zonei, unde înfloresc, de primăvara până toamna, și o sută de flori medicinale. 

Directorul Parcului își amintește că i-a avut ca oaspeți pe mai mulți angajați și foști angajați ai Peak District National Park din Anglia, care au rămas uimiți de frumusețea pajiștilor de la noi și care au spus că ''atâtea plante ocrotite câte sunt pe o pajiște din România nu se găsesc în toată Anglia''. 

Nu totul este idilic însă pentru cei zece oameni inimoși care lucrează la Administrația Parcului Național Hășmaș-Cheile Bicazului. Există așa-ziși turiști care intră cu ATV-urile, motocicletele și mașinile de teren în parc, fără să aibă niciun pic de respect pentru natură, sutele de mii de vizitatori din Cheile Bicazului-Lacu Roșu aruncă gunoaie la marginea drumului, agenții economici își mai lasă deșeurile, noaptea, în parc, pentru a nu plăti pentru transportul lor, iar în unele cazuri se mai întâmplă ca hoții de lemne să atenteze la păduri. Rangerii parcului colaborează foarte bine, însă, cu jandarmii montani din Lacu Roșu și, încet, încet, situația se îmbunătățește. 

Probleme sunt și pentru că proprietarii pădurilor nu primesc niciun fel de compensație de la stat, chiar dacă suma care ar trebui să li se acorde anual este, în medie, de doar 500 lei/hectar, dar și pentru că bugetul parcului reprezintă o zecime din bugetul unui parc național dintr-o țară fostă comunistă din Europa de Est, ca Ungaria, Slovacia, Polonia, spune, cu amărăciune, Barna Hegyi. 

În mod normal, 90% dintre resursele umane și financiare ale administrație unui parc ar trebui folosite pentru educație ecologică, dar la noi încă se cheltuie bani și energie pentru prevenirea tăierilor ilegale, pentru alungarea pasionaților de off road din aria protejată sau pentru strângerea gunoaielor. Cu toate acestea, de zece ani, de când s-a înființat administrația Parcului, sute de copii participă, anual, la programe de educație ecologică și cea mai mare bucurie a directorului cu nume predestinat — Hegyi înseamnă în limba maghiară 'Munte' — este că mulți dintre micuții care îi puneau cândva întrebări despre arborii, stâncile sau animalele din parc au terminat o facultate și și-au depus CV-ul pentru a se angaja la Administrația Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș sau și-au ales profesii care au legătură cu protecția naturii.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014