la-Miercurea Ciuc.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii cetatenilor din Miercurea Ciuc.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Toplița, orașul cu trei mănăstiri, locul unde s-a născut primul patriarh al României

Agerpres

 

Municipiul Toplița, situat în nordul județului Harghita, este una dintre puținele așezări de țară de o asemenea dimensiune, în care se află trei mănăstiri ortodoxe, una dintre ele fiind ctitorită chiar de primul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al locului.

Cel mai cunoscut dintre lăcașurile de cult din Toplița se află la poalele munților Călimani și este mănăstirea purtând hramul Sfântului Prooroc Ilie, ctitorită de primul patriarh al României. Mănăstirea a devenit, în timp, unul dintre cele mai puternice centre monahale ortodoxe din Transilvania și considerat unul dintre simbolurile unirii spirituale a românilor.

Cum treci de poarta din lemn sculptat, pășești pe o alee străjuită de arbori și ajungi la biserica de lemn a mănăstirii Sf. Ilie, înconjurată de o grădină plină de flori, care-ți încântă ochii.

Biserica mănăstirii ''Sfântul Prooroc Ilie' a fost construită în anul 1847 în satul Stânceni, renumit pentru meșterii în prelucrarea lemnului, sub coordonarea preotului Gheorghe Ujică și a fiilor săi, Ștefan și Ioan. După ce în parohia Stânceni s-a construit o biserică nouă, în anul 1910, Patriarhul Miron Cristea a adus biserica de lemn în Toplița, în grădina părintească, cu gândul de a întemeia o mică mănăstire, dar și pentru a salva monumentul de arhitectură.

În anul 1923 s-au început lucrările pentru întemeierea mănăstirii, zidirea clopotniței, stăreția, casa călugărilor sau clădirile gospodăriei. Stăreția a fost construită din materialul casei în care s-a născut Patriarhul Miron Cristea, după cum se arată în documentația pusă la dispoziție de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei. 

Sfințirea mănăstirii s-a facut în ziua de duminică, 21 octombrie 1928, în prezența ctitorului ei, Patriarhul Miron Cristea. În același an a început și viața monahală, cu un grup de călugări veniți de la alte mănăstiri.

După cum se arată în cartea ''Românii din Covasna și Harghita', semnată de Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan și Violeta Pătrunjel, între 1928-1938 perioada de activitate duhovnicească a fost normală, după care a urmat o perioadă de frământări și neîmpliniri, nefiind ocolită de vitregiile vremurilor, precum Dictatul de la Viena și regimul totalitar instaurat după al Doilea Război Mondial. Viața monahală a reintrat în normal în anul 1970, când ansamblul a fost declarat monument istoric și de arhitectură. 

 

Biserica de lemn a mănăstirii are dor 14 metri lungime și cinci metri lățime, dar se impune ca o construcție deosebit de frumoasă, realizată din grinzi, pe o fundație de bolovani din piatră, în formă de cruce. Pictura veche a bisericii a fost deteriorată în timpul transferului de la Stânceni la Toplița, păstrându-se doar pe arcada spre naos a bolții altarului.

Drept urmare s-a realizat o pictură nouă, 'în tradițiile bizantine și medievale românești'. Se pot remarca tablourile votive cu figurile părinților Patriarhului Miron Cristea, George și Domnița, care sunt și înmormântați în cripta de sub biserică. Patriarhul Miron este prezentat într-o pictură în postura de membru al consiliului de regență, sub mantia sa aflandu-și ocrotire regele Mihai I.

În biserică se află icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictată de Dumitru Belizarie, care a fost depusă de Patriarhul Miron Cristea pentru o noapte la Sfântul Mormânt al Mântuitorului, sfințind-o apoi la râul Iordan împreună cu alte două icoane ferecate din argint: Maica Domnului cu Pruncul Iisus, Dulcea Sărutare și Iisus Arhiereu și judecător. 

Paraclisul mănăstirii a fost construit și pictat între 1984 și 1994 și a fost sfințit la 20 iulie 1994, când a fost hirotonit ca arhiereu Preasfințitul Ioan al Covasnei și Harghitei, în prezența Preafericitului Patriarh Teoctist.

Mănăstirea Sf. Ilie dispune și de un muzeu care adăpostește exponate valoroase atât din punct de vedere istoric cât și artistic. Expoziția permanentă a muzeului cuprinde un important fond de icoane pe lemn, datând din secolul a XVIII-lea, dar și o valoroasă colecție de icoane pe sticlă. De asemenea, în muzeu se află un număr mare de cărți religioase ortodoxe, unele dintre ele fiind unicat sau rarități la nivel național. După cum se arată în lucrarea 'Românii din Covasna și Harghita', de o deosebită valoare sunt 'Psaltirea', tipărită în anul 1544, la Mileșevo, în Serbia. 'Cazania lui Varlaam', tipărită la Iași, în 1643, sau 'Evanghelia' de la București, din 1682.

În fiecare an, în data de 20 iulie, la hramul sfintei mănăstiri, participă numeroși pelerini, din toată țara, dar și oaspeți din străinătate.

Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, IPS Ioan Selejan, spune că această mănăstire a devenit un centru de spiritualitate pentru românii din zonă și a jucat un rol important în păstrarea identității naționale. ''Iată că din această biserică, care la început se voia a fi o necropolă, încet-încet s-a înfiripat a se realiza aici o sfântă mănăstire. Această mănăstire, după 1927-1928 și până astăzi a fost un centru de spiritualitate pentru românii din zona aceasta, pentru că în această parte nu se aflau mănăstiri. Românii noștri mergeau la hramurile mănăstirilor din Moldova, care sunt în apropiere, peste munți și iată că, având și hramul Sfântului Ilie, hram de vară, în fiecare an mii de credincioși participă la slujbele de hram și nu numai.

Mănăstirea a fost un important centru ortodox pe Valea Mureșului, aici nu veneau doar credincioșii ortodocși din zona Toplița, ci de pe toată Valea Mureșului veneau la hramul acestei mănăstiri și de dincolo de munți. Așa că am putea să spunem că această mănăstire a jucat un rol important în păstrarea identității noastre naționale și spirituale ortodoxe din această zonă', a afirmat IPS Ioan Selejan.

Mănăstirea Doamnei din Moglănești 

În vârful unui deal de la marginea municipiului Toplița se află un alt lăcaș de cult ortodox care a trecut, de-a lungul vremii prin mari încercări. Este vorba despre Mănăstirea Doamnei, ctitorită în 1658 de Doamna Safta, soția Domnului Moldovei, Gheorghe Ștefan și ridicată pe ruinele unei vechi construcții monahale.

 

În lucrarea 'Românii din Covasna și Harghita' se arată că tradiția locală, consemnată la mijlocul secolului al XIX-lea de către etnograful Orban Balazs, notează că în apropierea municipiului Toplița 'se află un munte numit Monasteria, unde se găsesc urmele unei mănăstiri, construită de o doamnă bogată, care a stat în acest loc de refugiu la cumpăna dintre secolele XVI-XVII, într-o epocă plină de numeroase evenimente politice și militare''.

Construcția este una modestă, are doar 9,5 m lungime și 4,75 m lățime, fiind declarată monument istoric și cunoscând mai multe etape de restaurare.

Potrivit sursei citate, 'una dintre primele școli românești de pe Valea superioară a Mureșului a fost cea de pe lângă mănăstirea Doamnei din Moglănești-Toplița, organizată de călugărul dascăl Vasile Sturzea, originar din județul Galați, care a trăit pe aceste meleaguri între 1680-1695''.

De-a lungul vremii, mănăstirea a trecut prin grele încercări, a fost pustiită sau lăsată în paragină. Acum, mănăstirea este 'un loc viu', după cum spune IPS Ioan Selejan, în prezent construindu-se și 'o biserică de zid', iar toți cei care doresc să se reculeagă într-un cadru natural feeric, pot merge la lăcașul de cult de la Moglănești-Toplița.

Schitul Gura Izvorului 

Tot aici, la Toplița, cu binecuvântarea IPS Ioan, a luat ființă, în urmă cu 14 ani și schitul Gura Izvorului. Inițial, pe locul respectiv erau două cabane forestiere și un fânar, aflate în paragină. Acum, biserica schitului este finalizată, iar în prezent se lucrează la corpul de chilii. Acesta are două hramuri, respectiv 'Duminica tuturor Sfinților', hramul bisericii și 'Sfântul Simion Stâlpnicul', al Paraclisului. ''Deci, am putea spune despre orașul Toplița, că este orașul cu trei mănăstiri. Nu știu unde, în țară, mai avem o asemenea situație, ca cine ajunge în Toplița, poate să viziteze trei mănăstiri.

Așadar, vorbim de cetatea, de orașul cu trei mănăstiri-ceea ce înseamnă că românii din această parte de țară sunt foarte credincioși. (...)Iată ce loc de spiritualitate s-a creat în această zonă și nu este de mirare că de aici Dumnezeu a rânduit să fie și primul patriarh al României', a conchis arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, IPS Ioan Selejan.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014